E cerul mai aproape de inima mea frântă,
De când Isuse Doamne de Tine m-am legat,
Mijeau pe dealuri zorii, cânta privighetoarea,
Şi lacrima uscată avea un gust sărat...
Mi-am aplecat fiinţa, şi murmuram o rugă,
Sperând că va străbate covorul gros de nori,
Cuvinte prea sărace îmi răsărăreau pe buze,
Cerul era departe, şi-n inimă fiori...
Cum e să vezi izvorul ,ce-ţi poate da viaţa,
Cînd zaci bolnav de moarte şi totul e străin,
Cum e să ştii că este în lume alinare,
Şi mâini ce stau întinse, şi-aduc balsam divin...
Dar, Doamne!Unde-i pacea ce am s-o port ca salbă,
Când vine încercarea şi sufletul e frănt?
Când haina mi-e pătată de îndoieli şi teamă,
Când suflă vântul morţii la margini de mormînt...?
Stau lângă mine îngeri , şi -mi povestesc de-o ţară,
În care Isus Domnul , e Marele-Mpărat,
Acolo totu-i pace, nu e nici suspinare,
Nici doruri-neostoite,nici plâns nemângăiat...
Acolo mă aşteaptă acei ce-au mers nainte,
Şi mă vor recunoaşte când voi ajunge sus,
Căci Tatăl va trimite solia să mă cheme,
Şi m-a conduce-acasă, în Ţara lui Isus...
Cei dragi îmi sunt aproape, cu vorbe şi cu fapte,
Şi-au dovedit curajul,luptând cu-al morţii sol,
Dar umbrele prea dese, ca giulgiu peste pleoape,
Şi vise năruite, şi-un suflet tot mai gol...
Mi-e frică Doamne Tată!O dă-mi a Ta putere,
Văd Iordanul Tată, aproape am ajuns,
Pun crucea peste ape, păşesc privind nainte,
Isus, întinde mâna-O, Mâna lui Isus!
"Bine ai venit acasă!"Te-aşteaptă bucuria,
Copilul Meu şi frate ce ai trăit frumos,
Ascultă corul care te-ntâmpină-n mărire,
Căci ai ajuns ACASĂ!În ţara lui Hristos!
de Mariana Pop azi 21.iulie.2013