luni, 4 martie 2013

Gânduri simple


  1. Pe cararea ce duce spre ceruri,
    Ling-o cruce uitat de cei dragi,
    Sta un om ne-nsemnat pentru oameni,
    Ce purta grea povara-n desagi...
    A lui haine au fost candva bune,
    Dar acum toate-s vechi, si-n necaz,
    Parul alb dovedea c-a lui varsta,
    E trecuta de-al zilei amiaz...
    In picioare avuse pe vremuri,
    ... Incaltari,dar acum cat cuprinzi,
    Rani adanci dureroase pe-alocuri,
    te faceau ochi-n groaza sa-nchizi.
    Sta privind linga cruce o piatra,
    De sub ea fir de iarba crescut,
    Ling-un brusture falnic, o floare,
    Si-i veni-n gind fiorul tacut...
    Inchizind ochii sterse in graba
    Lacrima ce porni fara veste,
    Aducind cu ea jarul ce-l arde,
    depanind dureroasa-i poveste:
    Fost-am fiu preaiubit mamei mele,
    Tatal meu un viteaz imparat,
    Isi purta a lui osti spre izbanda,
    Dar crescand de acas-am plecat.
    Am dorit sa-mi fiu mie prieten,
    Si tot mie sa imi fiu stapan,
    Mama sta ingaimand fara vlaga:
    \Dragul meu nu pleca!!!/Sa raman?
    Cum s-ascult al ei glas cind viata,
    Ma striga sa aud raspicat,
    A ispitelor canturi si faima,
    Ca-s in lume copil de-mparat!!!
    Imbracat in strai de matase,
    Si cu graba incins si-ncaltat,
    Mi-am pus braul cu-arginti si cu aur,
    Si in graba de-acas-am plecat...
    N-am sa uit ochii mamei vreodata,
    Ca s-au stins si n-am fost linga ea,
    a rapus-o durerea de fiul ,
    Ce-a plecat, far-un semn a mai da...
    A trecut ieri in zori prin cetatea
    Unde roscove n-aveam sa manc,
    Caravana ce-aduse vestirea,
    Ca maicuta mea zace-n mormant...
    Cati ani sunt de cind eu plecat-am?
    Unde-am fost? Ce-am facut de atunci?
    Eram tanar fara sa-mi dau seama,
    Mi-am risipit viata pe-ai lumii munti.
    Cind coborit-am in vaile vietii,
    Era deja seara in viata si-n aer,
    Eu rob celor care vindutu-m-am Doamne,
    Torceam printre lacrimi al beznelor caer.
    Acolo in tina venit-ai la mine,
    Intins-ai spre mine mina-mpunsa de cui,
    Nu-ndrazneam sa privesc chipul care,
    Nu semana Doamne cu al nimanui...
    Cui sa spun azi ca Tu ridicat-ai
    Din mocirla de-acolo de jos,
    Ai dat sens, ai spalat neputinta,
    Si pacatul urat si hidos...
    Desi zdrente azi port,pe sub ele,
    Am acum vesmant alb de-mparat,
    Iar in suflet eu am bogatia,
    C-am fost mort, si-acum sunt inviat...
    Te slavesc drag ISUS ce pe cruce,
    Ai purtat vina mea si-al meu dor,
    Sarut piatra de la poala crucii,
    Si privind chipul Tau ma-nfior...
    Ia-ma Doamne in cer linga Tine,
    Fa-ma iara copil de-mparat,
    Toarna-n inima mea bucuria,
    ca orice pacat mi-ai iertat...

    Pt. fratele meu  Nicu, cu drag azi 09.02.2012