RECUNOŞTINŢA

Cuvintele îmi par sărace Doamne,
Cand vreau sa spun ce bun eşti Tu  şi mare...
Cand lîng-al Tău Cuvant mă mistui,
Şi Te descopăr în splendoare...
În fiecare dimineaţă,
Priveşti spre mine cu-ndurare,
Şi înnoindu-Ți bunătatea,
Pot iar să umblu pe picioare...
M-ai ocrotit în timpul nopţii
Şi m-ai păzit cu mana Ta,
Trimis-ai Doamne ai Tăi îngeri,
Să apere fiinţa mea...
De când eram încă copilă,
Cel rău ştia că mă iubeşti,
Şi căuta pe orice cale,
Să sufăr şi să mă-ndoiesc...
Să cred că n-am valoare-n mine,
Că sunt un biet sclav pe pamant,
Că cerul, nu e pentru mine,
Că n-oi fi niciodată sfânt...
Că jrtfa Ta Isuse Doamne,
Nu-i pentru cei săraci ca mine,
Că nu am dreptul să ştiu Calea,
Ce duce Doamne înspre Tine...
Din valea-n care stam atuncea,
El îmi spunea ca nu-s cărări,
Ce urcă înspre Tine Doamne,
Ci doar hăţişuri şi dureri...
Cand am făcut un pas spre Tine,
Şi am strigat dup-ajutor
Tu m-ai privit ca şi un TATĂ
Şi ai fost binevoitor...
Citeam de mic copil Scriptura
Şi multe eu n-am înţeles,
Dar ştiu că mă chemai pe nume,
Şi dintre toţi, eu Te-am ales...
.............................................
Acum...privind în urmă Doamne,
La tot ce-a fost în aceşti ani,
Îmi pare că nu-s eu aceea
Ce-am pătimit de la duşmani...
Mi-e părul alb şi tâmpla ninsă,
Şi-n suflet port recunoştinţa
Că m-ai păzit cu mâna-Ţi tare,
Şi-n inima mi-ai pus credinţa...
În fiecare zi din viaţă ,
Mi-ai spus Isus să nu mă tem,
Că Tu esti Domnul vieţii mele,
Şi al meu Comandant Suprem...
Condu viaţa mea Stăpâne,
Înspre limanul cel ceresc,
Ca după ce-am să trec Iordanul,
Cu Tine să mă întâlnesc...

   de Mariana Pop