Să li se pară c-au făcut dreptate, TU ,Te-ai plecat spre mine lăcrimând...
Îţi era milă Doamne de-al meu suflet, stăteam acolo-n colb fără speranţă,
Întins-ai mâna şi privindu-mi faţa, m-ai ridicat, mi-ai şters lacrima Doamne,
Şi am simţit în suflet -siguranţa-.
Ştiam că Tu cunoşti durerea ce-o port în inimă ca pe-un trofeu,
Voiam să mă prefac în cioburi, să mă aduni în palma Ta de Dumnezeu...
N-am înţeles pănă acuma Doamne iubirea ce Te-aduse din cer jos,
Cum poţi iubi când alţi-n a lor ură îţi pregătesc o cruce şi Te vorbesc în şoapte,
Iar Tu, privind la mine, mă ierţi că-s păcătos...
N-am fost o valoare nicicând pentru nimeni, ai mei de aproape m-au batjocorit,
Stăteai lângă mine, scriind în ţărâna, eram pe vecie pierzării sortit...
-De este vreunul ce n-are pacate, să ia piatra-n mână şi primul să dea-
"Unde-s cei ce voiau să te piardă?" Nu-i niciunul Doamne,doar dragostea Ta-!
Privitu-m-ai cu milă şi-ndurare, mi-ai spus din drumul meu să mă opresc,
Că poţi ierta ISUSE orice păcat şi vină, eu trebuie de-acuma crezând să-Ţi mulţumesc!!!
Cu multe lanţuri am fost legată Doamne, dar Tu pe toate cu putere le-ai sfărmat,
Un loc în cer mi-ai dat ca moştenire şi pacea Ta Isuse-n dar mi-ai dat...
Privesc trecutul meu stând lângă Tine şi nici un rău nu vreau să-mi amintesc,
Tu mi-ai iertat Isuse-ntreaga-mi vină când m-ai chemat pe urme sa-Ţi păşesc.
Am îmbrăcat în ascultare haina albă, păşind în apa vieţii am împlinit Isus
Ce-ai poruncit, căci şi TU împlinit-ai voia cea sfântă a Tatălui de sus...
Sub cruce stau îmbrăţişând în taină, picioarele străpunse de cuiu-nsângerat,
Reînnoiesc din suflet cu Tine legământul şi-Ţi mulţumesc că fost-am de Tine azi iertat...
de Mariana Pop
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu