luni, 10 decembrie 2012

S E A R A

Zăpada adunată peste noapte,e ca o mantie de rege trist,
Cărare am făcut prin ea spre poartă,
Şi-n puritatea-i mă gândeam la Crist...
Covoru-i alb, imaculat, îl calcă azi în picioare,
Orişice bocanc,
Toată mizeria şi tot noroiul, ea l-a ascuns sub blana-i de ninsoare,
Şi ochii noştrii văd doar puritate, lumină şi splendoare...
Păcatul meu era , noroiul negru, pe care L-ai luat asupra Ta,
Când umilit,lovit şi în batjocuri, urcai cu greu pe dealul Golgota...
Te-ai aplecat sub cruce, şi căzut-ai, de multa ei povară Domnul meu,
Azi mă cutremur , când ştiu că lăsat-ai un tron în cer-căci Tu eşti DUMNEZEU!
Te-ai întrupat într-o fecioară Doamne,cea mai curată , ce-a fost pe pământ,
Şi ai venit aici în lumea noastă, unde nimic nu era bun şi sfânt...
În ieslea cea săracă şi umilă, la a vremii împlinire Te-ai născut,
Te-au înfăşat în scutece sărace,şi vitele din staul Ţi-au fost scut...
Păstori veneau , smeriţi să se închine la ieslea Ta, pe braţe purtând miei,
O stea din răsărit se arătase şi îngerii cântau în cer şi ei...
Să fie pace şi bunănvoire jos între oamenii de pe pământ,
Iar sus în slavă,glorie, mărire pentru Iehova, Domnul nostru Sfânt!
Stă Betleemul sufletelor noastre, nepăsător şi afundat în noapte,
Nici o lumină nu ne mai trezeşte din somnul  nepăsării, şi-a lui şoapte,
De le -ascultăm,păşim spre iad, spre moarte...
...Aş vrea să fiu păstor, la ieslea-Ţi Doamne, să mă aplec şi-n taină să-Ţi sărut,
Talpa ce va călca  pămîntul rece, şi palmele ce mâine ca un scut,
Le vei întinde Doamne , sus pe cruce,făcând cu Cerul pace , Tu Hristos,
Pe care Te-aşteptau în taină robii, TU dintre oameni eşti cel mai frumos!
N-a fost în cer alt nume , nici în lume în care eu să pot fi mântuit,
Şi-n seara asta Doamne-n cercetare, în mica mea căsuţă ai venit...
Nu Te-au lătrat afară Doamne câinii, căci ei Te cunoşteau, fără cuvânt,
Dar  cauţi în mine astăzi roade Doamne, şi vrei să am un caracter -de sfânt-,
M-ai pus deoparte Doamne pentru Tine, şi vrei în veşnicie să mă duci,
Să stau la masa Ta ,cea sfântă Tată,cu mama  mea şi cu-ai mei patru prunci...
I-aduc acum naintea Slavei Tale, şi-n Măna Ta  de Tată îi aşez,
Pe fiecare Tu îl ştii pe nume,şi tot aşa să-i binecuvântezi!
...Aşa gândesc acum în ceas de seară, când ştiu că poposeşti în casa mea,
Deschid a sufletului , staul, mă-nchin şi te rog Doamne -Nu pleca!!!
                     de Mariana Pop

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu